Facultatea de Teologie Romano-Catolică a organizat joi, 24 mai 2018, în cadrul Săptămânii europene la UAIC, simpozionul național cu titlul „Congregațiile religioase catolice din Episcopia Romano-Catolică de Iaşi: punte culturală între Răsăritul şi Apusul Europei”.
Au fost invitați reprezentanți ai unor congregații și ordine călugărești din Dieceza de Iași care au avut și au activitate pastorală, culturală sau socială în aceste teritorii înainte de căderea regimului comunist, precum și reprezentanți ai unor institute de viață consacrată care, cunoscând realitățile din România, au început să activeze pe acest teritoriu după 1989.
Prima parte a simpozionului a fost dedicată congregațiilor și ordinelor călugărești a căror activitate o regăsim atât în istoria recentă, cât și în cea mai îndepărtată a Diecezei de Iași.
Părintele Francisc Ghervase (OFMConv) a făcut o incursiune în istoria Diecezei de Iași și a misiunii franciscane în aceste teritorii, evidențiind caracteristicile principale ale aceste prezențe, care în decursul timpului a avut mai multe chipuri: de la o luptă în vederea păstrării și susținerii credinței catolice în fața pericolelor reprezentate de acțiunile popoarelor care amenințau nu doar integritatea teritoriilor de la nord de Dunăre, ci și credința creștină, la o organizare a Bisericii locale după modelul Bisericii din Apus, susținând o bogată activitate pastorală, socială și culturală. Această activitate, întreruptă pe timpul regimului comunist, a fost reluată cu mult zel după 1990.
Sora Neculai Iuliana, membră a Congregației Notre Dame de Sion, în intervenția sa intitulată „Școlile Notre Dame de Sion, spațiu de cultură între Occident și Orient”, a subliniat caracteristicile misiunii surorilor „Notre Dame” în România prin intermediul educației la nivel scolastic. Sora a evidențiat caracteristicile situației cu care s-au confruntat surorile în momentul sosirii lor în aceste teritorii, la sfârșitul secolului al XIX-lea: „o slabă educație umană și religioasă”. În acest sens, atenția școlilor deschise și administrate de surori era orientată către promovarea unei metode educative care să plece de la valori și să facă constant referire la ele. Multe surori au fost nevoite să părăsească țara odată cu începerea dictaturii comuniste, însă unde au ajuns, au fost un model de trăire a valorilor umane și creștine.
Congregația Frații Școlilor Creștine a fost reprezentată de fr. Juan Barrera. Fratele, în prelegerea sa, a subliniat importanța educației umane și religioase care trebuie să fie constat îmbinate. Caracteristicile sistemului promovat de frați are în vedere formarea integrală, prioritatea celor nevoiași în educație, precum și valoarea unei educații realizate împreună prin intermediul unei comunități educative, care să fie în totalitate dedicate acestei vocații. Un rol important în creșterea și dezvoltarea integrală a persoanei îl are integrarea spiritualității în activitățile obișnuite ale vieții.
A doua parte a simpozionului a debutat cu intervenția pr. Ștefan Bulai, care a prezentat carisma și misiunea Congregației Mica Operă a Divinei Providențe. Un rol deosebit în promovarea valorilor, conform viziunii sfântului Alois Orione, este umilința. El însuși s-a definit „hamal” al lui Dumnezeu, apostol al carității, iar magnetismul lui era reprezentat de profunda trăire spirituală de care dădea dovadă, fiind un „spirit deplin”. Aceste aspecte pot fi cu ușurință recunoscute în operele congregației, opere în cadrul cărora membrii ei realizează activități de sprijinire, ajutorare și instruire a celor mai nevoiași.
Părintele Claudiu Eva (SVD), în prelegerea intitulată: „Înculturare și internaționalitate verbită in contextul post-decembrist al Diecezei de Iași”, a evidențiat importanța identificării cu „Cuvântul” în misiunea de a fi vestitori ai mesajului evangheliei în Biserică și în lume. Atenția acordată mediului de viață în care cineva trăiește sau în locul în care este chemat să fie purtător al evangheliei și al valorilor umane și creștine este esențială. Fenomenul înculturării stă la baza a ceea ce a reprezentat și reprezintă misiunea verbită în România. Apostolatul, în diferitele sale forme, trebuie să aibă în vedere a vedea, a auzi, a asculta pentru a putea vorbi și a putea acționa. Prin centrele de spiritualitate, precum și prin mass-media, misiunea fraților verbiți este să fie purtători ai acelui spirit care se naște din însăși misiunea Cuvântului întrupat.
Sora Lucia Vargă a prezentat carisma, identitatea și misiunea Congregației Surorile Providenței. Pentru omul acestor timpuri este vitală formarea inimii. Din experiența pe care Surorile Providenței au făcut-o în România au înțeles că schimbarea omului, a mentalității și a societății pleacă întotdeauna de la cei mici și se realizează prin cei mici. În acest sens, educația oferită copiilor reprezintă siguranța unei lumi noi. De aceea, însăși carisma Surorilor Providenței are în vedere profunzimea conținutului a ceea ce este oferit: importanța unei priviri îndreptate spre Isus, încrederea fără margini în Providență și trăirea carității.
În stilul specific al vieții trăite în mijlocul copiilor, adolescenților și tinerilor, părintele Iosif Ilieș a prezentat metodele prin care „salezienii lui don Bosco” reușesc să facă educație prin trăirea valorilor, învățând ei înșiși să parcurgă căile pe care copii și tinerii le parcurg, pentru a-i ajuta să fie și să facă ceea ce ei sunt și ceea ce ei doresc, în spiritul unei vieți trăite cu bucurie, îndeplinind obligațiile umane și creștine și făcând binele. Părintele, prezentând operele din Romania, a subliniat importanța capacității de a înțelege și de a răspunde nevoilor timpului, adaptând metode și strategii în vederea binelui celor care sunt la vârsta modelării. Un rol important în procesul de formare îl au cultul sfintei Euharistii și încredințarea în mâinile sfintei Fecioare.
Sora Victoria Pop a reprezentat Congregația Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providențe. În prezentarea sa, care a încheiat șirul prelegerilor din această zi, a menționat importanța legăturii dintre diferitele carisme prezente în Biserică și care se regăsesc în misiunea fiecărei congregații. În special, a exemplificat, din propria experiență, cum, în nenumărate momente, a recunoscut lucrarea lui Dumnezeu care a ajutat-o să înțeleagă calea pe care să meargă. Din experiența cu persoanele vârstnice și bolnave, dar și cu adolescenții, se observă importanța conlucrării și a colaborării în spiritul slujirii pentru a descoperi și a recunoaște lucrarea lui Dumnezeu în istoria unei vieți, a unei comunități, a unei națiuni și a lumii întregi.
Mulțumim reprezentanților congregațiilor și ordinelor călugărești care au binevoit să marcheze împreună cu noi, în ambientul universitar, Săptămâna europeană la UAIC, iar prin mărturia vieții lor și a bogatei experiențe a comunităților din care fac parte, au conturat caracteristicile unui drum de realizare și de aprofundare a legăturilor dintre Răsăritul și Apusul Europei.
Lect. univ. dr. pr. Iosif Iacob