În aula „Anton Durcovici” a catedralei „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iaşi, Episcopia Romano-Catolică Iaşi, prin Departamentul de Cercetare Istorică, în colaborare cu Facultatea de Teologie Romano-Catolică din Iaşi şi Muzeul Márton Áron din Sândominic, a organizat la 10 decembrie 2016, cu prilejul sărbătorii fericitului Anton Durcovici, simpozionul naţional cu titlul „Anton Durcovici – Márton Áron: fraţi în episcopat, mărturisitori ai lui Cristos pe drumul Crucii”.
În cadrul evenimentului moderat de pr. prof. dr. Ştefan Lupu, directorul Departamentului de Cercetare Istorică al Episcopiei Romano-Catolice Iaşi şi decan al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, au fost prezentate patru comunicări ştiinţifice.
Excelenţa Sa Petru Gherghel, episcop de Iaşi, a prezentat conferinţa „Sfinţii şi eroii noştri: Fericitul Anton Durcovici şi Venerabilul Márton Áron”. În preambul, Preasfinţitul Petru Gherghel sublinia următoarele: „Simpozionul la care luăm parte se înscrie în programul de cunoaştere şi promovare a trecutului Bisericii noastre din România, care a avut o mare importanţă în misiunea ei de apărătoare a mesajului primit de la înaintaşi, iscălind cu litere de foc şi cu lacrimi de sânge un ideal ce ne copleşeşte şi ne onorează: mărturia ultimilor doi episcopi din lunga serie a celor ce au avut de înfruntat crâncena perioadă de probă întru apărarea adevărului şi a mesajului evanghelic. […] Am considerat că acum, când Arhiepiscopia de Alba-Iulia celebrează un moment important din viaţa marelui şi curajosului episcop Márton Áron, să încercăm să-l vedem alături de vrednicul episcop Anton Durcovici, ridicat recent la cinstea altarelor ca fericit al Bisericii Catolice, să-i cunoaştem mai bine imaginea de mărturisitor şi apărător al aceleiaşi credinţe, vrednic ca în curând să-i fie recunoscută coroana de confesor şi exemplu de urmat pe calea credinţei, pe care chiar şi persecutorii lui l-au văzut şi l-au declarat erou şi apărător al turmei încredinţate, al credincioşilor catolici din Ardeal”.
Preasfinţitul a descris apoi o mare parte dintre trăsăturile personalităţii complexe a episcopului Márton Áron pe baza mărturiei fericitului Anton Durcovici cu scopul de a evidenţia legătura sufletească dintre cei doi colegi întru episcopat şi de a demonstra convergenţa de idei între cei doi ierarhi, în contextul persecuţiei la care era supusă Biserica Catolică din România. Pentru fidelitatea lor faţă de Sfântul Scaun şi apărarea credinţei, cei doi ierarhi-eroi aveau să plătească cu închisoarea, urmată de martiriu, în cazul fericitului Durcovici. În partea a doua a conferinţei, Preasfinţitul Petru Gherghel a prezentat o emoţionantă mărturie personală privitoare la întâlnirile sale cu episcopul Márton Áron, evidenţiind semnificaţia faptului” de a sta alături de un om cu aşa de mare faimă şi aură de sfinţenie”.
A doua conferinţă a aparţinut pr. dr. Isidor Iacovici, parohul comunităţii româneşti de la Roma, postulatorul cauzei de beatificare a episcopului Anton Durcovici, care a susţinut recent la Roma un doctorat având ca tema viaţa fericitului Durcovici. Conferinţa acestuia, intitulată „Fericitul Anton Durcovici – exemplu de trăire a virtuţilor”, a captat atenţia auditoriului prin modul în care a prezentat personalitatea episcopului, care pe parcursul întregii sale vieţi, zi cu zi, a trăit şi a practicat virtuţile, „în momentele normale precum şi în cele speciale”. „Este interesant de notat – arăta părintele Iacovici – faptul că majoritatea celor ce l-au cunoscut pe episcopul Durcovici au dorit să arate că el a fost un preot şi un episcop sârguincios şi din punctul de vedere al trăirii virtuţilor caracteristice unui adevărat martir: credinţa şi caritatea. Aceste persoane ne oferă un detaliat şi profund registru al vieţii sale pline de virtuţi. Astfel ei confirmă unanima stimă şi veneraţie faţă de această mare figură a Bisericii Catolice din România. A trăit în mod eroic credinţa, speranţa şi iubirea. Viaţa lui era impregnată de rugăciune, de meditaţii şi de adoraţie. Cultul euharistic şi cultul marian erau la baza trăirii sale”. Conferinţa s-a bazat în continuare pe o manieră de abordare originală, autorul folosind cu prioritate mărturiile în detrimentul comentariului personal, precum şi textele scrise de episcopul însuşi. Credinţa, speranţa, caritatea, iubirea faţă de Dumnezeu, iubirea faţă de aproapele şi caritatea personală au fost prezentate în mod succint pentru a reliefa profunzimea trăirii misterului lui Cristos de către fericitul Anton Durcovici. „Acestea sunt – menţiona în încheiere conferenţiarul – câteva secrete luminoase şi strălucitoare care au permis ca viaţa episcopului nostru să fie pătrunsă de prezenţa Domnului, fiind un model de practicare a virtuţilor pentru comunitatea creştină din România”. În continuare, părintele Iacovici a interpretat cântecul-imn pe care l-a compus cu prilejul beatificării, la 17 mai 2014, a episcopului Anton Durcovici.
Cea de-a treia conferinţă, cu titlul „Episcopul Márton Áron – drept între popoare”, a fost susţinută de doamna profesoară Csilla Lázár, directoarea Muzeului „Márton Áron” din Sândominic, reprezentanta specială a arhiepiscopului de Alba Iulia, ÎPS György Jakubinyi. Conferenţiara a prezentat în format PowerPoint reperele unei biografii de excepţie, începând cu anii de formare intelectuală şi religioasă a episcopului Márton Áron, activitatea sa pastorală, numirea în scaunul episcopal de Alba Iulia şi activitatea sa până la arestare. Intuind probabil nivelul de aşteptare al auditoriului, conferenţiara a subliniat o serie de aspecte biografice puţin cunoscute, descoperite recent de specialiştii în istoria Bisericii Catolice din România, în mod special a Diecezei de Alba Iulia. Au fost astfel clarificate deciziile majore luate de episcopul mărturisitor în anii celui de-al Doilea Război Mondial, jalonate de momente precum rămânerea sa în reşedinţa de la Alba Iulia după Dictatul de la Viena din 1940, de coagularea forţelor politice şi ecleziastice care reprezentau interesele maghiarilor din Ardeal şi care aveau să îi atragă din partea Siguranţei şi ulterior a Securităţii acuzaţia de iredentism. Pentru activitatea sa vizând salvarea de la exterminare a mii de evrei transilvăneni a fost declarat de statul Israel „Drept între popoare” în anul 1999.
Impresionantă a fost şi informaţia oferită de doamna Csilla Lázár, privind refuzul episcopului Márton Áron de a primi numirea de cardinal in pectore, în anul 1969, acesta considerând că respectivul drept îi revenea episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, ceea ce s-a şi întâmplat la 28 aprilie acelaşi an. Conferinţa a furnizat şi alte exemple, care ilustrează verticalitatea episcopului Márton Áron, inclusiv faptul că acesta a fost cu adevărat „drept între popoare”. A urmat invitaţia de a viziona expoziţia cuprinzând exponate de la Muzeul din Sândominic. Conferinţa doamnei profesoare Lázár, a subliniat odată în plus personalităţile de excepţie ale episcopilor Anton Durcovici şi Márton Áron, „două exemple care ne ajută să înţelegem mai bine nu doar epoca în care au trăit, dar şi pe noi înşine, deoarece exemplele lor ne dau mai mult curaj şi mai multă putere”.
Ultima conferinţă, cu titlul „Episcopii Anton Durcovici şi Márton Áron – slujitori fideli în via Domnului”, a fost susţinută de pr. dr. Fabian Doboş, profesor la Facultatea de Teologie Romano-Catolică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi secretar ştiinţific al Departamentului de Cercetare Istorică al Episcopiei Romano-Catolice Iaşi. Autorul a prezentat contextul istoric în care şi-au desfăşurat activitatea cei doi episcopi eroi anticomunişti, iar apoi aspecte din activitatea pastorală şi lupta comună a acestora împotriva persecuţiei comuniste. Părintele Fabian Doboş a reliefat rolul celor doi episcopi în redactarea Statutului Bisericii Catolice din România, pe baza principiilor fundamentale ale Bisericii, acţiune care le-a atras condamnarea la închisoare – episcopul Márton Áron fiind arestat la 21 iunie 1949, iar episcopul Anton Durcovici la 26 iunie acelaşi an.
Cele patru conferinţe, în forma lor finală, vor fi publicate într-o secţiune specială a revistei „Buletin istoric”.
În încheierea simpozionului au prezentat scurte mărturii doi preoţi: pr. Grigore Duma, care a fost hirotonit de episcopul Márton Áron, şi pr. Anton Despinescu, care l-a cunoscut pe acest episcop.
De asemenea, cu acordul şi binecuvântarea Preasfinţitului Petru Gherghel, în cadrul predicii sfintei Liturghii aniversare din catedrală, care a urmat lucrărilor simpozionului, un alt preot hirotonit de episcopul Márton Áron, preotul pensionar Anton Dancă, a vorbit despre personalitatea excepţională a celor doi episcopi şi bucuria pe care i-a prilejuit-o întâlnirea şi cunoaşterea vieţii sfinte a acestora.
Dr. Dănuţ Doboş