Marți, 15 ianuarie 2019, începând cu ora 15:00, în Aula A14 a Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității „A.I. Cuza” din Iași, s-a desfășurat Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice Studențești.
Comunicările științifice sunt rodul studiilor și cercetării academice, activitate indispensabilă și când vine vorba de domeniul teologiei, domeniu care datorită misterului divin este unul inepuizabil. Astfel de cercetări, conform principiului tomist – contemplata aliis tradere – nu sunt menite doar unei proprii curiozități și pasiuni a academicienilor, ci sunt menite să-i îmbogățească pe toți cei din jurul lor. Printre acești mari pasionați de studiu nu se numără doar profesori, ci și studenți care sunt în floarea activității universitare, iar acest moment desfășurat în această zi este dedicat lor. Totodată această manifestare este o încurajare pentru viitoare lucrările ale acelorași, sau ca imbold pentru cei care încă nu au împărtășit rodul muncii lor intelectuale.
Manifestarea a fost deschisă de decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică, conf. dr. pr. Ștefan Lupu, alături de profesorul coordonator al evenimentului, conf. dr. pr. Iulian Faraoanu.
De această dată, această sesiune conferențiară a avut privilegiul de a-i primi în introducere pe patru studenți americani – Anna Ahrens, Maximilian Conrad, Katrina Galloway și Alexis Bustamante – ai „St. Mary’s College” California (Statele Unite ale Americii) însoțiți de prof. Virginia (Ginny) Prior, veniți în România pentru un intern-ship alături de Frații Școlilor Creștine din Iași. Aceștia ne-au prezentat experiența academică de pe coasta de vest a SUA.
A urmat prima serie de conferințe moderată de studentul Echert Iulian, iar primul conferențiar al zilei a fost Lenghen Ștefan cu tema: „Misterul Bisericii – Trup mistic, popor al lui Dumnezeu, comuniune în viziunea lui Yves Congar”. Folosindu-se de metoda istorico-critică el ne-a introdus în mentalitatea ecleziologică a marelui teolog francez care prin aceste trei concepte, explicate pe larg în cadrul conferinței, a căutat să surprindă cât mai bine misterul Bisericii, într-o perspectivă care a anticipat-o cu câteva decenii pe cea a Conciliului Vatican al II-lea.
Următorul conferențiar a fost Amariei Paul Eduard cu tema „Teologia laicatului în viziunea lui Yves Congar”. El a tratat identitatea, statutul și rolul laicului în cadrul Bisericii, care nu este unul superfluu, ci este unul vital, așa cum ne prezintă Yves Congar. Prin această viziune, fructificată mai apoi de Conciliu, el i-a redat laicatului imaginea pe care o avea la început în Biserică, când nu se făcea distincție de poziție între cleric și laic (mai apoi și monah), ci în diversitatea lor formau unicul popor al lui Dumnezeu.
A urmat Sabău Alin Corneliu cu tema „Biserica și lumea” prin care a pus în lumina reflectoarelor câteva teme puternic dezbătute în teologia ultimilor timpuri: sfințirea laicilor și spiritualitatea lor, mântuirea și sfințirea în afara Bisericii, locul sacrului într-o viziune creștină asupra lumii. Este adevărat că problemele propuse de poziția actuală a Bisericii sunt mult mai vaste, însă totul începe cu o preocupare pentru astfel de probleme în sânul Bisericii, lucru de care a dat dovadă conferențiarul.
Iar cel care a încheiat această primă parte a fost studentul Băjureanu Alin cu tema „Relațiile dintre Biserica Catolică și francmasonerie”. El ne-a oferit o expunere a parcursului istoric nu doar a francmasonerie în sine, ci și a relațiilor sale cu Biserica Romano-Catolică, referindu-se în mod special la atitudinea papalității față de această grupare cu aparențe conspiraționiste.
După o scurtă pauză a urmat cea de-a doua parte a sesiunii de conferințe moderată de Fechetă Ciprian. Cel care a debutat în această a doua parte a fost Gherghel Iulian cu tema „Relația dintre Cuvânt și Duh în Biserică” în viziunea aceluiași teolog francez, Yves Congar. Având la bază o bine documentată lucrare despre cele două principii, cel pneumatologic și cel cristologic, conferențiarul ne-a explicat relația inseparabilă dintre cele două, și colaborarea lor în sânul Sfintei Treimi ca împlinitori ai planului Tatălui.
Cel care a preluat cuvântul în continuare a fost Enășoae Bogdan cu tema „Tradiția și tradițiile”, având drept călăuză în acest subiect tot pe Yves Congar. El a dorit să sublinieze importanța bogăției nescrise a Tradiției care încadrează Tradiția scrisă, Sfânta Scriptură. Fără o astfel de transmitere a tezaurului nescris am fi fost lipsiți de minunatul colorit cu care Dumnezeu și-a pictat revelația sa pentru oameni.
Și cum s-ar fi putut încheia mai bine această sesiune de conferințe decât cu o ultimă mostră din teologia bogată a lui Yves Congar. Cel care a realizat acest lucru a fost Demșa Ionuț cu tema „Prezența divină și misterul templului de-a lungul istoriei biblice”. El ne-a vorbit despre Dumnezeu care alege să locuiască între oameni, un Dumnezeu care și-a lăsat în permanență semnul prezenței sale în mijlocul poporului, pentru ca la împlinirea timpurilor să coboare el însuși, întrupat, între cei pe care îi iubește atât de mult. În dezbaterea acestei teme imaginea cea mai grăitoare a fost cea a templului, proiectată în Fiica Sionului (Templul de la Ierusalim) și în copiii lui Dumnezeu care sunt templele Duhului Sfânt.
În concluzie a fost un moment în care ne-a îmbogățit multilateral: academic, teologic, uman și chiar și spiritual, făcându-ne părtași de moștenirea pe care ne-au lăsat-o marii gânditori, în cazul de față în special Yves Congar. Și, totodată, a fost pentru toți un moment de încurajare în vederea unei viitoare activități academice.
Fechetă Ciprian