Simpozionul național „România în diplomația Vaticanului”

Joi, 23 mai 2019, la ora 9.00, în Aula Magna a Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif”, Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității „A.I. Cuza” Iași a organizat un simpozion național pe tema „România în diplomația Vaticanului”. Acest eveniment se încadrează pe linia manifestărilor săptămânii europene la UAIC.

Evenimentul a fost deschis de pr. dr. Ștefan Lupu, decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică, care a trasat schema de bază a simpozionului, aceea a unei tratări a temei din perspectivă istorică, administrativă și diplomatică, de către cei trei conferențiari.

Primul a fost pr. dr. Fabian Doboș care a prezentat istoria concordatului dintre România și Sfântul Scaun, încheiat în 1927. El a pornit de la rădăcinile relațiilor diplomatice care și-au găsit concluzia în acest concordat. Aceste relații încep de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu, continuă cu  Carol I, apoi, în 1920, apar primele schimburi de reprezentanți diplomatici și ajungând în cele din urmă la momentul în care, după o conștientizare de ambele părți a necesității unei relații directe România-Sfântul Scaun, este încheiat un concordat.

Odată percepute rădăcinile istorice ale relației cu Sfântul Scaun, pr. dr. Ciprian Bejan Piser, a subliniat care este identitatea acestui Sfânt Scaun. În primul rând trebuie făcută distincție între Sfântul Scaun, ca entitate teologică esențială a Bisericii, și Vaticanul. Vaticanul nu este decât un mic teritoriu care slujește ca stat suport pentru Sfântul Scaun. Astfel în cadrul Bisericii Vaticanul are valoare doar ca teritoriu gazdă, Sfântul Scaun este cel care ia toate deciziile în Biserică. Plecând de la această distincție pr. Ciprian a prezentat identitatea Sfântului Scaun, caracteristicile sale și rolul unei diplomații a Sfântului Scaun. În treacăt au fost atinse teme „picante” precum alegerea unui episcop și secretul pontifical.

În cele din urmă Mons. Mihăiță Blaj, membru al diplomației Sfântului Scaun, actualmente în Ciad, a trecut în revistă preoții români care sunt în serviciul diplomatic al Bisericii și a scos din umbra misterioasă activitatea acestor diplomați, care dincolo de eticheta protocolară rămân preoți, de aceea rolul lor nu este unul politic, ci acela de a aplica în societate doctrina socială a Bisericii. Paralel cu aceste aspecte a subliniat valențele vizitei Papei Francisc în România, vizită care nu este de ordin politic, ci de ordin spiritual, întrucât el nu vine în calitate de lider politic, ci în calitate de succesor al Sfântului Petru.

Ciprian Fechetă

Lasă un răspuns