Împlinirea a patru ani de la beatificarea episcopului martir Anton Durcovici a fost marcată la Iaşi, joi, 17 mai 2018, printr-un simpozion şi o sfântă Liturghie pontificală, prezidată de PS Petru Gherghel în catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iaşi. La aceste două momente au participat ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti, PS Aurel Percă, pr. Isidor Iacovici, postulator al cauzei de beatificare a episcopului Anton Durcovici, pr. Pavel Balint, paroh la Bad Deutsch-Altenburg (AU), alţi circa 40 de preoţi, dar şi seminarişti, persoane consacrate şi credincioşi. Simpozionul a fost organizat de Departamentul de Cercetare Istorică „Fericitul Anton Durcovici”, din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, şi de Facultatea de Teologie Romano-Catolică, din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi.
Începând cu ora 16.30, în Aula „Fericitul Anton Durcovici” de la subsolul catedralei, a avut loc simpozionul cu titlul: „Fericitul Anton Durcovici: 130 de ani de la naştere şi 70 de ani de la consacrarea episcopală”, moderator fiind pr. Ştefan Lupu.
PS Petru Gherghel a făcut în cuvântul său de la început o retrospectivă a drumului parcurs spre beatificarea episcopului Anton, amintind despre momentul consacrării sale ca episcop, văzând în noaptea ploioasă şi ziua însorită de 1 mai 1990 un semn al împlinirii cuvântului de încurajare al fericitului Anton: „Duceţi crucea Mântuitorului care s-a răstignit pentru păcatele noastre, căci va veni ziua învierii şi pentru mult încercatul popor român”. „Acest timp se datorează jertfelor” înaintaşilor, a insistat PS Petru iar cei de azi au datoria de a-l menţine viu în conştiinţe pe fericitul Anton Durcovici şi „să cerem de la Dumnezeu darul de a nu uita”.
ÎPS Ioan Robu, vorbind despre fericitul Anton Durcovici, a spus că a rămas impresionat de faptul că încă nu s-a găsit mormântul acestuia, subliniind faptul că „nu s-a terminat totul cu mormântul” episcopului martir.
În cadrul simpozionului au fost lansate două cărţi.
Cartea Fericitul Anton Durcovici, mărturisitor al credinţei şi prizonier al iubirii, avându-l ca autor pe PS Petru Gherghel, a fost publicată la Editura „Presa Bună” şi conţine „scrisorile pastorale publicate, predici, comunicări ştiinţifice, prefeţe la lucrările publicate în onoarea episcopului martir”, aşa cum ne prezintă PS Aurel Percă în prefaţa cărţii. Excelenţa Sa, vorbind la simpozion despre cartea PS Petru Gherghel, a amintit că „nu trăim numai din amintiri, nu ne întoarcem numai în trecut pentru a ne aminti şi a vorbi despre anumite momente istorice sau biografice, ci suntem aici pentru a contempla figura unui erou, iar lucrările care astăzi se lansează vor să ne ajută să contemplăm figura episcopului nostru martir Anton Durcovici”.
Dr. Dănuţ Doboş, prezentând această carte, a scos în evidenţă faptul că PS Petru a fost „cel care a iniţiat, organizat şi finalizat cu succes dosarul de beatificare al fericitului Durcovici”, cartea fiind „o lucrare a unui episcop despre un alt episcop, o lucrare care poartă atât de mult amprenta PS Petru Gherghel”, „scrierea Excelenţei Sale fiind net diferită de cea a istoricilor, prin maniera caldă, umană, de păstor de suflete, de învăţător şi de formator de conştiinţe”.
Cea de-a doua carte, cu titlul Episcopul Anton Durcovici (1888-1951), martor al lui Cristos. Mărturia până la martiriu în timpul comunismului din România, îl are ca autor pe pr. Isidor Iacovici şi este apărută la Editura „Sapientia”, fiind traducerea în limba română a lucrării de doctorat a părintelui. Este „sora mai mică a cărţii Positio Super Martyrio„, aşa cum a subliniat pr. Fabian Doboş, esenţa cărţii fiind formată din capitolele IV şi V, „unde pr. Isidor scoate în evidenţă spiritualitatea fericitului Anton Durcovici, punând accent pe credinţa şi umilinţa acestui episcop şi vorbind detaliat despre marile virtuţi ale episcopului Anton Durcovici”.
Au intervenit şi pr. Isidor Iacovici, care a vorbit despre misiunea sa de postulator al cauzei de beatificare/canonizare a fericitului Anton Durcovici, prezentând şi imaginea fericitului Anton Durcovici, care a practicat în viaţa sa în mod special „umilinţa şi mărinimia”, care „l-au făcut pe episcopul Durcovici să stea calm şi să se roage pentru cel care-l bătea, asemenea lui Cristos”. Pr. Pavel Balint a vorbit, prezentând şi câteva fotografii despre momentele trăite în jurul beatificării de către comunitatea originară a fericitului Anton.
Simpozionul s-a încheiat cu prezentarea filmului documentar „Episcopul Anton Durcovici de la leagăn până la mormânt”, realizat de Departamentul de Cercetare „Fericitul Anton Durcovici” şi Facultatea de Teologie Romano-Catolică. În cadrul filmului au fost prezentate informaţii şi imagini de arhivă.
La ora 18.30, în catedrală, s-a celebrat o sfântă Liturghie pontificală în cinstea fericitului martir, prezidată de PS Petru Gherghel. La predică, ÎPS Ioan Robu, vorbind despre imaginea fericitului Anton, din care reiese „viaţa simplă şi îndemnul la mare evlavie faţă de Maica Domnului”, a amintit despre faptul că el „a ştiut mereu să privească spre viitor”, văzând în sfânta Liturghie, „în altar stânca din care izvorăşte apa vieţii în fiecare zi pentru tot poporul lui Dumnezeu”. La finalul celebrării, a avut loc o procesiune cu relicva fericitului în interiorul catedralei, care s-a încheiat în capela dedicată acestuia, unde a fost depusă relicva.
Pr. Adrian Blăjuţă